Funcţiile sistemului de operare
Pentru a îndeplini rolul de interfaţã între hardware şi utilizatori, un sistem de operare trebuie sã fie capabil îndeplineascã urmãtoarele funcţii:
1.Oferirea posibilitãţii de lansare în execuţie a programelor de aplicaţie. In acest sens, sistemul de operare trebuie sã dispunã de:
- un editor de texte
- un translator
- un editor de legãturi
2.Alocarea resurselor necesare executãrii programelor, se realizeazã prin identificarea: programelor ce se executã, a necesarului de memorie, a dispozitivelor periferice şi a cerinţelor privind protecţia datelor.
3.Facilitãţi pentru compresia datelor, sortare, interclasare, catalogarea şi întreţinerea bibliotecilor, prin programele utilitare disponibile.
4.Planificarea execuţiei lucrãrilor dupã anumite criterii, pentru utilizarea eficientã a unitaţii centrale de prelucrare.
5.Asistarea execuţiei programelor prin comunicaţia sistem calcul-utilizator, atât la nivel hardware, cât şi la nivel software.
Componentele sistemului de operare
Majoritatea sistemelor de operare, pentru a rãspunde rolului de interfaţã hardware – utilizatorii, sunt organizare pe douã niveluri:
- nivelul fizic, care este mai apropiat pe partea hardware a sistemului de calcul, interferând cu aceasta prin intermediul unui sistem de înteruperi.
- nivelul logic, care este mai apropiat de utilizator, interferând cu acesta prin intermediul unor comenzi, limbaje de programare, utilitare, etc.
Potrivit acestor douã niveluri, sistemele de operare cuprind în principal douã categorii de programe:
- programe de control şi comandã, cu rolul de coordonare şi control a tuturor funcţiilor sistemelor de operare , cum ar fi: procese de intrare-ieşire, execuţia întreruperilor, comunicaţia hardware-utilizator;
- programe de servicii(prelucrãri), care sunt executate sub supravegherea programelor de comandã şi control, fiind utilizate de programator pentru dezvoltarea programelor sale de aplicaţie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu